Artroza: simptome, cauze și tratament (genunchi, șold, mâini)

Ce este artroza?

Artroza, numită și osteoartrită sau, popular, „reumatism degenerativ”, este o boală a întregii articulații. Cartilajul care acoperă capetele oaselor se subțiază treptat, osul de sub el se remodelează și formează excrescențe (osteofite), iar membrana care căptușește articulația se poate inflama periodic. Rezultatul este durerea, rigiditatea și, în timp, limitarea mișcării.

Este cea mai răspândită boală articulară din lume. Un studiu Global Burden of Disease publicat în 2023 estimează aproximativ 595 de milioane de persoane cu artroză la nivel global, cu o creștere accelerată pe fondul îmbătrânirii populației și al obezității. În România, specialiștii au estimat în jur de patru milioane de pacienți, ceea ce face din artroză cea mai frecventă formă de reumatism.

Articulațiile cel mai des afectate sunt:

genunchiul – artroza genunchiului se numește gonartroză;
șoldul – coxartroză;
mâinile – articulațiile de la capătul degetelor și baza policelui (rizartroză);
coloana vertebrală – spondiloză cervicală sau lombară;
mai rar, glezna, umărul sau articulațiile piciorului.

Cauze și factori de risc

Artroza nu are o singură cauză. Apare când capacitatea articulației de a se repara nu mai ține pasul cu solicitările la care este supusă. Riscul crește odată cu:

vârsta – majoritatea cazurilor apar după 45–50 de ani;
sexul feminin – mai ales după menopauză, în special pentru genunchi și mâini;
excesul de greutate – fiecare kilogram în plus crește încărcarea genunchiului la mers, iar țesutul adipos întreține inflamația;
traumatismele vechi – rupturi de menisc sau de ligamente, fracturi care au interesat articulația;
suprasolicitarea repetată – anumite meserii sau sporturi de performanță;
axul membrelor – genunchi „în X” sau „în O”, displazie de șold;
predispoziția familială, mai ales pentru artroza mâinilor;
alte boli articulare – o articulație afectată anterior de poliartrită reumatoidă sau de gută dezvoltă mai ușor artroză.

Simptomele artrozei

Simptomul principal este durerea de tip mecanic: apare sau se accentuează la efort (mers, urcat scări, ridicat de pe scaun) și se ameliorează la repaus. În fazele avansate durerea poate apărea și noaptea.

Rigiditate scurtă dimineața sau după repaus, de obicei sub 30 de minute. Este o diferență importantă față de artritele inflamatorii, unde rigiditatea durează peste o oră.
„Durerea de pornire”: primii pași după ce ați stat jos sunt cei mai dificili.
Cracmente (crepitații) la mișcare.
Umflarea articulației, uneori cu lichid, mai ales la genunchi.
Noduli pe degete (noduli Heberden și Bouchard) în artroza mâinilor.
Limitarea mișcării: dificultate la încălțat, la ghemuit, la deschiderea unui borcan.

Artroză sau artrită? Durerea care se agravează în repaus, rigiditatea matinală de peste o oră, umflarea mai multor articulații mici ale mâinilor sau episoadele bruște de roșeață și căldură locală sugerează o boală inflamatorie. Acestea necesită consult reumatologic rapid. Citiți și articolul despre poliartrita reumatoidă și pe cel despre gută.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul de artroză este în primul rând clinic. La o persoană de peste 45 de ani cu durere legată de efort și rigiditate matinală scurtă, medicul poate stabili diagnosticul pe baza discuției și a examinării. Investigațiile sunt utile pentru a evalua stadiul și, mai ales, pentru a exclude alte cauze.

Ecografia musculoscheletală

Ecografia făcută în timpul consultației arată ce se întâmplă în articulație în acel moment: lichid articular, inflamația membranei sinoviale, osteofite, subțierea cartilajului, un chist Baker în spatele genunchiului sau afectarea tendoanelor și a burselor din jur. Multe dureri „de genunchi” sau „de șold” vin, de fapt, de la o tendinită ori o bursită, iar ecografia face diferența pe loc. Este nedureroasă, nu folosește radiații și se poate repeta ori de câte ori este nevoie.

Radiografia

Radiografia arată îngustarea spațiului articular și osteofitele. Este utilă pentru stadializare și pentru planificarea unei eventuale intervenții chirurgicale. Trebuie știut că imaginea radiologică nu se suprapune întotdeauna cu durerea: unii pacienți cu radiografii „urâte” au puține simptome, și invers.

Analizele de sânge

În artroză analizele sunt de obicei normale. Medicul le recomandă pentru a exclude o boală inflamatorie (VSH, proteina C reactivă, factor reumatoid, anticorpi anti-CCP) sau guta (acid uric). RMN-ul este rezervat situațiilor speciale.

Tratamentul artrozei

Scopul tratamentului este reducerea durerii, păstrarea mobilității și încetinirea evoluției. Ghidurile internaționale (ACR, NICE, EULAR) sunt de acord asupra unei idei centrale: baza tratamentului nu este un medicament, ci mișcarea și controlul greutății.

1. Exercițiul fizic, primul tratament

Exercițiile de întărire a mușchilor coapsei și ai șoldului descarcă articulația și reduc durerea la fel de bine ca multe medicamente. Mersul, bicicleta staționară, înotul, tai chi sau programele de kinetoterapie adaptate sunt recomandate tuturor pacienților. Efectul apare în câteva săptămâni și se menține doar cât timp exercițiile continuă.

2. Scăderea în greutate

La pacienții supraponderali cu artroză de genunchi, o scădere de 5–10% din greutatea corporală aduce o ameliorare vizibilă a durerii și a funcției.

3. Medicamentele

Antiinflamatoarele aplicate local (geluri) sunt prima opțiune pentru genunchi și mâini, cu efecte adverse minime.
Antiinflamatoarele orale se folosesc în doza cea mai mică eficientă și pe perioade scurte, după evaluarea riscului digestiv, renal și cardiovascular.
Paracetamolul are un efect modest; poate fi util la unii pacienți.
Duloxetina poate fi o opțiune pentru durerea cronică de genunchi, la recomandarea medicului.
Opioidele nu sunt recomandate pentru tratamentul de lungă durată al artrozei.

4. Infiltrațiile ghidate ecografic

Când o articulație este inflamată și dureroasă, o infiltrație cu corticosteroid poate aduce o ameliorare rapidă, de obicei pentru câteva săptămâni, suficientă pentru a relua exercițiile. Vâscosuplimentarea cu acid hialuronic are un efect mai lent; dovezile din studii sunt mixte, însă anumiți pacienți cu artroză de genunchi raportează beneficii. Pentru plasma bogată în trombocite (PRP) datele sunt încă insuficiente pentru o recomandare de rutină.

Ghidajul ecografic permite plasarea exactă a acului în articulație sau în structura inflamată, ceea ce crește precizia procedurii și reduce disconfortul.

5. Dispozitive și adaptări

Bastonul ținut în mâna opusă articulației dureroase, orteza pentru baza policelui, încălțămintea cu talpă amortizantă și adaptările din casă (bare de sprijin, scaun mai înalt) reduc încărcarea articulației.

6. Chirurgia

Protezarea genunchiului sau a șoldului este o opțiune foarte bună pentru pacienții cu artroză avansată, la care durerea și limitarea persistă în ciuda tratamentului conservator corect.

Mituri frecvente despre artroză

„E doar de la vârstă, nu se poate face nimic.” Fals. Tratamentul potrivit reduce semnificativ durerea la majoritatea pacienților.
„Dacă mă doare, trebuie să stau.” Fals. Repausul prelungit slăbește mușchii și agravează simptomele pe termen lung.
„Radiografia arată cât de grav e.” Doar parțial. Tratamentul se adaptează după simptome și după examinarea clinică și ecografică.

Când să mergeți la reumatolog

Programați un consult dacă durerea articulară durează de peste câteva săptămâni, vă limitează activitățile, vă trezește noaptea, dacă articulația se umflă sau dacă analgezicele obișnuite nu mai ajută. Mergeți de urgență dacă o articulație devine brusc roșie, caldă și foarte dureroasă, mai ales dacă aveți febră.

La Reumamed, consultația și ecografia musculoscheletală se fac în aceeași ședință, astfel încât planul de tratament pornește de la ce se vede efectiv în articulația dumneavoastră.

Întrebări frecvente

Artroza se vindecă?

Cartilajul pierdut nu se reface, dar artroza se poate controla. Exercițiile, scăderea în greutate și tratamentul potrivit reduc durerea și încetinesc pierderea funcției, iar mulți pacienți trăiesc ani la rând fără limitări importante.

Mișcarea strică articulația cu artroză?

Nu. Mișcarea potrivită o ajută. Exercițiile de întărire a mușchilor și activitatea aerobă cu impact redus (mers, bicicletă, înot) sunt printre cele mai eficiente tratamente, recomandate în toate ghidurile internaționale.

Ce este mai bun pentru genunchi: infiltrația cu cortizon sau cu acid hialuronic?

Depinde de situație. Infiltrația cu corticosteroid calmează rapid un puseu inflamator, cu efect de obicei de câteva săptămâni. Acidul hialuronic are un efect mai lent și rezultatele din studii sunt mixte, deși unii pacienți beneficiază. Alegerea se face după consult și ecografie.

Suplimentele cu glucozamină și condroitină ajută?

Studiile au dat rezultate contradictorii, iar ghidurile internaționale nu le recomandă de rutină. Dacă doriți să le încercați, discutați cu medicul și evaluați efectul după două-trei luni.

Când este nevoie de proteză?

Când durerea și limitarea persistă în ciuda unui tratament conservator corect și afectează semnificativ viața de zi cu zi. Decizia se ia împreună cu medicul ortoped, pe baza simptomelor, nu doar a radiografiei.

Surse și lecturi suplimentare

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Nu începeți, nu modificați și nu opriți un tratament fără recomandarea medicului.